This article was originally published in Radio Europa Libera Moldova. You can read it here. 

Presa, în Franța, precum Le Monde în această dimineață, are două mari subiecte în prima pagină:

— vizita lui Emmanuel Macron în China (însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen), în încercarea de a-l face pe Xi Jinping să se îndepărteze de Vladimir Putin și să păstreze actualele înțelegeri comerciale cu Europa;

și

— “palma” dată Ucrainei de Rusia, la ONU, prin preluarea de către Rusia a președinției rotative a Consiliului de Securitate ONU.

Cum o pune Le Monde în această dimineață chiar în prima pagină: fapt fără precedent, Moscova a preluat, luni 3 aprilie, frâiele organismului internațional de menținere a păcii pentru o lună. Instituția respectă astfel regulamentele ONU, în ciuda inculpării penale a lui Vladimir Putin pentru „crime de război” și a faptului că Rusia a fost deja condamnată pentru că a încălcat Carta ONU prin invadarea Ucrainei.

A vedea Rusia asumând această președinție rotativă, care revine fiecărui membru al Consiliului la fiecare cincisprezece luni, în conformitate cu regulile dreptului internațional, este o absurditate prea mare pentru unii, într-un moment în care solicitările pentru o revizuire a instituțiilor multilaterale se fac tot mai frecvente - mai ales date fiind eforturile permanente de subminare a instituțiilor ONU de către Moscova.

Asta mai înseamnă, de asemenea, a oferi Rusiei o voce mai importantă simbolic, în timp ce Kremlinul tocmai și-a prezentat oficial noua doctrină de politică externă, încărcată de acuzații virulente împotriva Occidentului. Condamnată de două ori de către două treimi din țările membre ale ONU pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022, Rusia este mai presus de toate prima țară al cărei președinte face obiectul unui mandat de arestare pentru „crime de război”, și iată că a preluat cârma principalul organism responsabil de menținerea păcii și securității internaționale. O critică pe care Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU, a respins-o calificând decizia Curții Penale Internaționale drept „ilegală” din punctul de vedere al Rusiei.

Cum insistă Le Monde, președinția rusă a Consiliului de Securitate a stârnit indignare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit-o o „glumă proastă” de 1 aprilie. „Președinția Rusiei a Consiliului de Securitate al ONU este o palmă trasă comunității internaționale”, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pe Twitter. Mișcarea cetățenească Atlas i-a invitat pe ambasadorii țărilor Consiliului care au condamnat deja Rusia să boicoteze ședințele din luna aprilie: scaune goale pentru a „reda o credibilitate Consiliului de Securitate”.

«Un rol mai ales tehnic»

„Dacă în urmă cu optzeci de ani Germania nazistă ar fi prezidat Consiliul de Securitate – deși el nu exista atunci – sper că n-am fi acceptat asta”, spune Andrea Venzon, cofondatorul mișcării Atlas. “Dacă Rusia nu este încă la fel de criminală ca Germania nazistă, ea se apropie de asta tot mai mult. Acum este clar că Rusia nu încearcă să oprească războiul, așa că singurul lucru care poate fi făcut este un boicot diplomatic.»

Apelul a rămas literă moartă pe lângă reprezentanții occidentali la ONU. „Boicotarea nu are sens”, spune în Le Monde un diplomat al Consiliului de Securitate. Această președinție, adaugă el, „este limitată la perioada 3-30 aprilie și are un rol preponderent tehnic. Consiliul nu se ocupă exclusiv de Ucraina. Oricât de cumplit este conflictul din Ucraina, nu putem bloca restul dosarelor”.

Macron în China și atù-ul european

Printre aceste dosare se numără și cel chinez și în acest context se înscrie amintita vizită a lui Emmanuel Macron în China, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizită care e anunțată și analizată astăzi în prima pagină a aceluiași cotidian francez Le Monde, dar și în Anglia de ziare precum The Guardian.

Tot la Paris, Libération, de asemenea, estimează că Emmanuel Macron se folosește de Ursula von der Leyen ca de un atù pentru a-și da credibilitate în fața chinezilor.

Declarațiile repetate ale președintelui chinez Xi Jinping, care își tot anunță intenția de a prelua controlul asupra Taiwanului și de a-l integra în teritoriul Republicii Populare Chineze, sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Intimidările de tot felul, în special multiplicarea încălcărilor spațiului terestru și ale spațiului maritim ale Taiwanului continuă să se înmulțească. Pekinul consideră chiar că o posibilă întâlnire între Tsai Ing-wen, președinta aleasă democratic a Taiwanului, cu Kevin McCarthy, președintele republican al Camerei Reprezentanților din SUA, ar fi o dublă provocare.

Chiar dacă Pekinul a crezut multă vreme că timpul este întotdeauna cel mai bun aliat al său, pare acum evident că autocratul Xi a decis, în toate domeniile, să-și accelereze planurile. Situația prin care trece Hong Kong de trei ani încoace este o bună ilustrare a acestei dorințe de extindere a Regatului de Mijloc (cum numește metaforic China articolul din Le Monde), sfidând tratatele ratificate anterior. Acordurile chino-britanice din 1984 privind retrocedarea fostei colonii britanice prevedeau un statut care proteja regulile instituționale specifice ce trebuiau să funcționeze în Hong Kong cel puțin până în 2047.

Bulgaria: avântul electoral al unui partid pro-rus

În Italia, La Repubblica analizează rezultatul și urmările alegerilor în Bulgaria: o victorie foarte redusă pentru conservatorii lui Boiko Borisov, care sunt acum tentați de o coaliție cu pro-rușii. Adevărații câștigători ai alegerilor sunt ultranaționaliștii pro-ruși din formațiunea Văzrajdane (Възраждане, Renașterea) al treilea partid cu 14% din voturi: un partid pe care La Repubblica îl numește de tendință “patriarhală” și care s-a opus întotdeauna oricărei politici dirijate împotriva Moscovei și a lui Putin și care cere de mult ca Bulgaria să părăsească UE.

Cu toate astea, la Sofia, cotidianul Trud consideră că Văzrajdane este mai puțin un partid pro-rus, cât mai degrabă un partid antisistem.

Bruxelles, raid al poliției la sediul PPE

Partidul Popular European (PPE), principalul grup politic din Parlamentul European, a confirmat că autoritățile belgiene și germane au percheziționat sediul partidului de la Bruxelles, în cadrul unei investigații asupra fondurilor unui deputat CDU deschisă în Germania., cum o explică în detaliu, în Italia, Il Fatto Quotidiano.

La Londra, Financial Times scrie că poliția a confiscat documente de la PPE, ca parte a unei investigații în curs de desfășurare asupra presupuselor afaceri de corupție ale unui oficial regional al branșei germane (CDU) a partidului în campania pentru alegerile europene din 2019.

Raidul poliției și întreaga anchetă, amintește Financial Times, au loc pe fondul unei investigații separate a poliției belgiene asupra influenței străine în interiorul Parlamentului European, care a văzut parlamentari și oficiali arestați și acuzați de corupție și a stârnit cereri pentru o revizuire a mecanismelor anti-corupție din cadrul instituțiilor UE.

La Bruxelles, platforma Euractiv precizează că deputatul CDU vizat, Mario Voigt, a fost director de campanie digitală pentru liderul întregului PPE Manfred Weber, în timpul campaniei electorale europene din 2019, iar ancheta se concentrează pe atribuirea contractului pentru campania digitală unei companii din Turingia, potrivit presei germane.

Dreptul de „a ne deconecta”

Companiile din Belgia care au peste 20 de angajați (inclusiv instituțiile UE și NATO, așadar) vor fi obligate să pună la punct o politică privind dreptul lucrătorilor de a se deconecta, altfel zis să permită angajaților să nu răspundă la apeluri telefonice sau emailuri legate de locul de muncă în afara programului lor de lucru, iar asta fără teama de represalii. Măsura face parte dintr-un pachet privind acordul de muncă convenit anul trecut.

La nivel UE: Franța a fost prima țară membră a UE care a recunoscut “dreptul la deconectare”, în 2017; Spania, Portugalia și Luxemburg au implementat, de asemenea, măsuri relativ similare. Cum o scrie site-ul Politico, Parlamentul European a cerut Comisiei să pregătească o directivă care să pună în aplicare un drept la deconectare la nivelul întregii UE.

Altfel zis, cine va dori de acum înainte să comenteze la această revistă zilnică a presei dimineții este invitat s-o facă între orele în care e redactată, și anume: 01-08 AM.